Bine v-am regăsit pe blog! De data aceasta am ales să vă povestesc despre o lectură de acum doi ani, dar vis-a-vis de care nu am rămas indiferentă.
De curând am găsit într-un dosar scrise pe o foaie câteva gânduri și citate din „Cum să oprești timpul” de Matt Haig. Nu cred că mai e nevoie să spun cât de mult îl apreciez eu pe acest autor. Știți asta și datorită celorlalte articole pe blog din categoria cărți în care am mai pomenit de el. Dacă nu, aruncați o privire aici – https://nicolsdreams.wordpress.com/2018/11/24/cartea-mea-preferata-din-2018-umanii-de-matt-haig/.
Bun, după cum am spus, am găsit hârtia aceea și când am citit mi-am adus aminte de dramatismul și melancolia ce se revărsau din această carte la vremea la care am citit-o. Probabil de aceea m-am hotărât să scriu despre ea aici și acum, pe lângă stilul de scriere al autorulu și modul în care el construiește poveștile. Îl admir pe Haig pentru simplitate și curaj și îl consider unul din cei mai buni autori contemporani.
Este o poveste de dragoste , dar conține și foarte multe întâmplări importante din istorie, însă valorifică și timpul prezent și te face să înțelegi ce impact au avut anumite evenimente din trecut pentru prezentul în care trăiești azi. Vorbește despre lucrurile simple din viața unui om, pe care acum marea mojoritate le neglijează, cum ar fi: muzica, pictura, cărțile și cunoașterea, călătoriile și aventura. Putând să rezum totul la „nu avem nevoie de prea multe ca să fim fericiți cu adevărat”.
Istoria a fost – este – o stradă cu sens unic. Trebuie să mergi înainte. Dar nu întotdeauna trebuie să privești în viitor. Uneori, e suficient să te uiți în jur și să fii fericit acolo unde te afli.
– Cum să oprești timpul, Matt Haig
Acum, să vă spun concret despre ce este vorba. Tom Hazard e foarte bătrân, însă nu e și bolnav. Dar pielea lui nu arată ca a unui om bătrân, ci arată de 40 de ani. Face parte din societatea Alba și este controlat de un anume Heindrich. La sute de ani după și-a pierdut marea dragoste, tot mai suferă după „EA” (Rose, care era muritoare). După această dragoste care l-a marcat, i s-a spus să nu o mai facă. Să nu se mai îndrăgotească niciodată, aceasta era regula. Dar el tot a făcut-o și chiar dacă l-a durut din nou, s-a simțit împlinit.
Chiar dacă a trecut prin atâtea evenimente care au marcat istoria omenirii și deși a văzut lucruri urâte, nu poate înțelege un singur lucru – la ce e bună tehnologia…?
În schimb, el caută ceva. Caută fructul dragostei lor, pe fata care a devenit ca el, fata la care ține cel mai mult pe pământ, pe Marigold.
mâncare. băutură. artă. poezie. muzică. trabucuri
Un fel de mantră după care se ghidează Tom.
Pe scurt, acțiunea se concentrează și pe povestea lui Tom, dar și pe cât de mult a evoluat lumea în care trăim. Autorul face o paralelă la vremurile de mult apuse în care existența era mai simplă , dar viața mai intensă.
„Există o diferență între a avea imaginația, spiritul, de a scrie o astfel de poveste, și talentul de a o face credibilă. Tom Hazard vorbește la persoana întâi, iar „vocea” sa este atât de convingătoare încât atunci când ajungi la ultimul capitol nu poți să nu te întrebi dacă Matt Haig are 400 sau 39 de ani. Te atrage în poveste printr-o sinceritate debordantă, care te rănește. Perseverența tonului, ritmul aproape urgent al acțiunii, te conving că tu îl poți salva citind romanul. Devii prizonierul emaptiei și este aproape imposibil să te oprești, să îți ferești privirea – într-un final, cu o grație minunată, te eliberează. Matt Haig are un mesaj, un adevăr obținut cu dificultate, pe care vrea să-l împărtășească fără să-l ascundă în spatele metaforelor. Cum să oprești timpul te întreabă ce ai face dacă ai putea să trăiești fără teamă. Romanul are potențialul de a îți face viața mai bună.”
– Bookwitty
Cartea e de găsit la editura Nemira și este bestseller Sunday Times și Amazon și va fi ecranizată cu Benedict Cumberbatch în rolul principal.
Vă las și citatele promise mai jos, mulțumesc că m-ați citit și de data aceasta!
- „Cel care se teme nu va suferi, căci deja suferă din pricina de-i provoacă spaimă.”
- „Oamenii pe care îi iubești nu mor niciodată.”
- „Nimic nu fixează mai tare un lucru în memorie decât dorința de-al uita.”
- „Vine vremea când singura cale prin care poți începe să trăiești este să spui adevărul. Să fii cine ești cu adevărat, chiar dacă îți pui viața în primejdie.”
- „Cea mai simplă și mai pură bucurie, îmi dau seama, e să faci pe cineva la care ții, să râdă.”
- „Oamenii văd numai ce hotărăsc să vadă. Am învățat această lecție de 100 de ori, dar atunci mi s-a părut nouă.”
- „Când suferi, măcar știi că încă trăiești.”
Nicol's Choices 