Bine v-am regăsit!
Acesta este un articol care, sper eu, să răspundă la întrebarea multor părinți din ziua de azi, și anume: „Ce aș putea să fac pentru ca al meu copil să citească mai mult?”
De ce am ales să răspund într-un articol pe blog acestei întrebări? Pentru că eu sunt un caz fericit, care are mai mult de 300 de cărți citite la activ în aproape 18 ani de existență. Dar și pentru că văd disperarea pe chipul multor adulți atunci când vine vorba de capitolul lectură, la care copiii nu stau prea bine din cauza impactului tehnologiei.
În primul rând, e de menționat că lectura e încă o activitate pe care ar trebui să o faceți alături de copiii voștri și să-i susțineți, pentru că aceștia apreciază atât prezența cât și implicarea voastră, și o vor face cu plăcere dacă sunteți alături de ei.
Ceea ce voi scrie este din proprie experiență și practic este detaliat efortul mamei mele, căreia îi mulțumesc pentru că mi-a insuflat pasiunea pentru cărți!
Este bine știut că mediul în care se dezvoltă și crește un copil are un impact major în dezvoltarea acestuia, tocmai de aceea contează și ce vede copilul în casă. Dacă va vedea că există o bibliotecă în casă, că orice carte este respectată (nu se rupe, nu se aruncă etc.), dar și că părinții citesc cot la cot cu ei, atunci nu vor mai ignora această activitate. Vor începe să o facă din pură curiozitate, pentru că își vor spune „Care-i faza cu atâtea cărți?” sau „Dacă mama/tata citește înseamnă că e interesant!”.
Poarta spre lumea cărții mi s-a arătat atunci când mama mea a început să citească cu mine, cot la cot, înainte de culcare. Bine, ea mi-a spus mereu povești înainte de culcare, dar atunci când am început să citim o pagină eu, o pagină ea, pot spune că am intrat cu adevărat în lumea minunată a cărților și prețuiesc și acum acele momente. Și vă recomand și vouă să faceți la fel pentru că vor fi cele mai frumoase clipe părinte-copil pe care le veți trăi împreună. De ce e bună tehnica asta? Copilul se aude citind și își dezvoltă dicția, se pot face discuții pe baza acțiunii (deci copilul poate înțelege mai bine anumite subiecte) și vă consolidează relația.
Bine, eu nu am început din prima cu cărți. O dată ce am știut să deslușesc literele, am început să citesc reviste pentru copii, dar și de modă, de care am avut parte din belșug, pentru că mama era abonată la câteva astfel de publicații. Și acestea au avut un rol important în apropierea mea față de lectură. Mai am și acum o parte din acele reviste și le răsfoiesc de fiecare dată cu drag.
Cel mai important aspect consider că îl constituie alegerea cărților de către copil, astfel îi permiteți să descopere exact genul de literatură care-i place, având posibilitatea să încerce, să nu-i placă, să mai încerce încă o dată și să descopere ce-i place cu adevărat. Va fi capabil să-și facă singur selecția, va ști să zică ce carte e pentru el sau nu, acum dar și în viitor. Nu trebuie să-i impuneți nici o carte pe care să o citească, pentru că se va considera constrâns și nici să-l obligați să citească ceea ce primește de la școală, pentru că, dacă doamna învățătoare va ști să prezinte cartea atrăgător și convingător, copilul va vrea singur să o lectureze.
Ar fi bine să stabiliți un buget lunar sau bilunar destinat exclusiv achiziției de cărți noi și totodată vă încurajez să nu i le cumpărați copilului doar online, ci și fizic. Adică să mergeți cu micuțul în librării, să atingă cărțile, să le răsfoiască, să le miroasă. Astfel va fi fascinat de ele, de măreția lor și le va înțelege importanța. Târgurile de carte au și ele importanța lor, acolo putând să vadă și alți oameni interesați de ele, dar și copii cu care împart aceeași pasiune. Puteți să creați un obicei de a le cumpăra cărți din fiecare oraș în care ajungeți și apoi să le scrieți pe prima pagină locul de unde ați achiziționat-o, data și câteva gânduri, pentru un suvenir frumos și plin de însemnătate.
Totodată nu trebuie să uităm de mersul la bibliotecă, un obicei care mi s-a cultivat de mică. Vă încurajez să-i duceți pe copii acolo ca să-i familiarizați cu genul acesta de instituție, cu organizarea, cu importanța păstrării liniștii și decenței. Eu cred că am permis la biblioteca locală de 10 ani (adică de la 8 ani) și tot de atunci împrumut cărți constant și îmi fac timp în fiecare lună să ajung la bibliotecă. E un loc care nu trebuie neglijat pentru că învață copii că trebuie să respecte cărțile, pentru ca și alții să se poată bucura de ele.
Un alt lucru pe care ar fi bine să-l faceți ar fi să îi încurajați încă de la început să fie selectivi, adică dacă o carte nu le place nu trebuie să o citească pe toată, o pot „abandona”, ținând cont că poate nu a fost pentru ei, dar că nu trebuie să o uite sau să o excludă total pentru că s-ar putea ca la un moment dat să o înțelegă, să le placă și să rezoneze cu ea. Există o vorbă: poți să citești orice carte, dar dacă ai ajuns la pagina cu ștampila bibliotecii sau la pagina 36, pentru cele cumpărate, și nu-ți place atunci las-o jos din mână. Totuși ar fi bine că obiceiurile de lectură să nu se axeze pe un singur gen literar, deci ați putea să îi încurajați să citească și „fără discernământ”, așa cum zicea și Tudor Chirilă.
Acum, copiii au devenit deja adolescenți pe parcursul acestui articol ( 🙂 ) și e de presupus că și-au însușit toate cele de mai sus ca să putem trece la un alt nivel.
Înainte de a-și cumpăra o carte ar fi bine să facă puțin research ca să nu arunce banii (poate munciți de ei) pe o carte care nu o să le placă. Research-ul se poate face atât pe internet, citind review-uri sau bloguri de carte (https://blogdeidei.ro/ , https://anaarecarti.ro/ , https://serialreaders.com/blog/ , https://blog.printrecarti.ro/# , https://carticafeasitutun.ro/ , http://cartisiceai.blogspot.com/ , https://jurnalul-unei-cititoare.ro/) cât și pe aplicații de profil, cum ar fi Goodreads. Tot aici pot să-și seteze un goal de lectură anual și pot să urmărească câte cărți au citit, câte au abandonat, pot citi opiniile altora despre o carte, pot împărtăși cu comunitatea ce citesc în prezent, putând chiar să le scaneze direct cu telefonul. Deși platforma este în limba engleză se găsesc foarte multe cărți și în limba română.
Pe parcursul anilor, însă, s-ar putea ca unele cărți cumpărate/din bibliotecă să nu le mai placă și atunci vă îndemn ca împreună cu copilul să le donați, pentru ca și alții să se bucure de ele. Puteți face asta la bibliotecile locale, la cele din sate sau la anticariate fizice sau online (printrecarti.ro sau targulcartii.ro).
Încă un pont pentru dobândirea unor obiceiuri de lectură sănătoase ar fi notarea pe un caiet special a cărților citite, cu menționarea autorului, cu data începerii și a finalizării volumului, cu precizarea dacă sunt Împrumutate de la cineva, sunt de la Bibliotecă sau sunt Personale.
Aproape de final, vă ofer câteva recomandări de cărți potrivite pentru copii între 6 si 14+ ani:
- toate cărțile lui Roald Dahl (mi-au făcut litralmente copilăria mai frumoasă!) – le găsiți la editura ARTHUR;
- toate cărțile lui David Williams – tot la editura ARTHUR sunt de găsit;
- toate cărțile lui Mark Twain – ARTHUR;
- seria Băiatul-Leu de Zizou Corder – Cărturești;
- toate cărțile Jules Verne – Adevărul;
- seria Harry Potter de J.K.Rowling – Art;
- seria Artur și minimoșii de Luc Besson.
Dacă ați rămas până aici și ați citit sper să vă ajute, pe voi și pe copiii voștri, să aveți o relație mai strânsă cu lectura! În final, vă las un tabel tips&tricks sub forma AȘA DA și AȘA NU în ceea ce privește formarea obiceiurilor de lectură.
| AȘA NU | AȘA DA |
| Nu le impuneți ce să citească! | Întrebați-i despre ce citesc acum și dacă le place! |
| Nu îi forțați să citească! | Încurajați-le pasiunea cumpărându-le cărți! |
| Nu îi contorizați! | Oferiți-le libertatea să aleagă ce carte își doresc! |
| Nu folosiți lectura drept pedeapsă! | Recomandați-le autori sau cărți care v-au plăcut și vouă, argumentându-vă punctual de vedere! |
Sursa imaginii de copertă: https://ro.pinterest.com/pin/414190496956541430/
Nicol's Choices 